Cam lung şi întortocheat titlu, dar să vă arăt un simplu exemplu – trei diagrame care arată performanţa lunară a unei echipe în activitatea pe care o desfăşoară:
Ce e bine şi ce e rău cu aceste diagrame?
Să o luăm de la “ce e bine”:
- culoarea gri evidenţiază valoarea care este mai mică de 95%
- valorile pentru fiecare persoană sunt prezente chiar în diagramă
Cam asta e. Acum să vedem “ce e rău”:
- culoarea portocalie stimulează canalul vizual, deşi nu este cazul
- scara diagramelor este diferită:
- pentru luna Februarie – de la 86 la 100,
- pentru luna Martie – de la 88 la 100,
- pentru luna Aprilie – de la 75 la 100 (cu pasul scării de 5 unităţi)
Şi această diferenţă în scară distorsionează foarte mult comparaţia între aceste diagrame. Priviţi la lungimea barei şi valoarea numerică pentru a doua înregistrare din luna Februarie şi a doua înregistrare din luna Aprilie:
Lungimea barei e mai lungă, deşi valoarea e mai mică. Asta crează o confuzie dintre ceea ce vedem noi şi ceea ce concludem în urma comparaţiei a acelor 2 cifre în minte. În cazul dat creierul percepe situaţia ca fiind una aproape identică în ambele cazuri, pe când în realitate situaţia este mult prea diferită.
Să vedem aceleaşi diagrame, dar puţin îmbunătăţite prin eliminarea acelor 2 puncte “ce nu e bine”:
Acum situaţia cu luna aprilie e mult mai clară, datorită faptului că scara e aceeaşi pentru toate trei diagrame. Asta ne uşurează foarte mult procesul de comparaţie şi stabilirea concluziilor.
Deci, utilizarea scării cu acelaşi diapazon de valori pentru mai multe grafice de acelaşi tip este necesară pentru a oferi o viziune mai clară a situaţiei.
Read More
