— atavy.com

Archive
Tag "percepţie eronată"

Ceva timp în urmă am citit un articol întitulat “BlackBerry îşi cântă marşul funerar” pe site-ul eco.md în care am găsit aşa o diagramă:

Mesajul din articol este precum că BlackBerry este pe cale de dispariţie şi că este “unul din cele mai nesigure telefoane din punct de vedere al securităţii datelor personale”, afirmaţie ce nu este confirmată (cel puţin) prin nici un exemplu concret. Dar să ne întoarcem la grafic, pentru că şi aici nu totul este excelent, diagrama este comprimată pe orizontală. Am “google-uit” oleacă şi am găsit originalul [1]:

Graficul dat s-a dovedit a fi unul foarte răspândit în internet, găsindu-l pe mai multe site-uri de ştiri şi nu numai, dar pe lângă faptul că este un grafic oribil, mai este şi un grafic care dezinformează puternic.

Mai întâi să-l transformăm într-unul mai simplu:

Scopul graficului dat, în articolele de pe CNNMoney şi Business Insider, a fost de a arăta că rata pieţii din SUA a scăzut considerabil. Dar defapt pentru a ilustra acest lucru ar fi destul doar graficul pentru SUA:

Scopul graficului în articolul de pe eco.md a fost de a arăta că BlackBerry suferă un colaps.

Dar defapt dacă reprezentăm acelaşi grafic sub altă formă, obţinem situaţia următoare:

Graficul denotă:

  1. au fost situaţii şi mai proaste în istoria BlackBerry (în Q3 şi Q4 2007 şi Q3 2008)
  2. aşa numitul “colaps” defapt nu descreşte, ci se menţine pentru ultima jumătate de an la acelaşi nivel

Dar, toate aceste grafice redau nu mai mult decât faptul că piaţa în SUA descreşte, iar concluziile făcute precum că BlackBerry suferă un colaps sunt nişte aberaţii.

Dacă aţi observat, graficele pentru fiecare zonă reflectă rata pieţii în procente şi nu în număr de oameni, care este o valoare absolută. Să analizăm încă o dată primul grafic, luând ca exemplu 2 momente de timp: quarterul 4 2009, când rata pieţii SUA era relativ mare şi momentul Q1 2011, adică situaţia actuală.

 

Însă de data aceasta nu luăm valoarea procentuală, ci estimăm numărul de oameni ce reprezintă procentajul. Cu părere de rău nu am găsit cifre concrete referitor la starea pieţii de telefonie mobilă, dar de dragul experimentului am luat populaţia din fiecare regiune (raportul va fi cam acelaşi, datorită faptului că telefonia mobilă este foarte răspândită în ziua de astăzi).

Conform Wikipedia, populaţia în regiunile menţionate este de:

  • USA – 309 mln
  • Europe – 731 mln
  • Asia Pacific – 2200 mln
  • Rest of World (am luat America de Sud, Africa şi Canada) – 1421 mln, dar scoatem 500 mln (jumătate din populaţia Africii) şi obţinem 921 mln.

Dacă substituim procentele cu numărul corespunzător de oameni din regiunile menţionate pentru acele 2 momente de timp t1 şi t2, obţinem un număr mai mare în momentul t2 decât în t1 (mln de oameni):


Rezultă că “Colapsul” constatat de articolul de pe eco.md este o interpretare greşită a graficului şi a articolelor similare din străinătate, care a rezultat într-o aberaţie precum că BlackBerry va dispărea. Da, probabil va dispărea în SUA, în schimb se extinde în alte ţări.

Notă: reamintesc că informaţia din graficul de mai sus este bazată pe numărul populaţiei în regiunile menţionate şi nu pe date referitor la piaţa de telefonie mobilă, însă necătând la acest fapt, raportul este aproximativ acelaşi.

Concluzie: graficele pot exagera informaţia şi graficele pot dezinforma oamenii

[1] – CNNMoney

Read More

În postarea despre datoria externă a Republicii Moldova am menţionat că diagrama era redesenată.

Aici vedeţi varianta originală [1]:

Iniţial am exclus coloanele ce reprezintă autorităţile publice şi am înlocuit diagrama coloană cu o diagramă liniară. Iată ce am obţinut:

Exact aceeaşi informaţie şi acelaşi efect pe care îl are originalul, doar că ultima este puţin mai clară, fără mult “visual noise”. Dar efectul este acelaşi în ambele diagrame.

Însă dacă această diagramă o comprim pe orizontală şi o întind pe verticală, atunci sistemul nostru vizual percepe informaţia din diagramă exagerat – se crează iluzia optică de creştere rapidă (în engleză există termenul de Skyrocket), deşi din graficul de mai sus se vede că creşterea nu e chiar atât de bruscă.


Acesta este un exemplu clasic de utilizare a formei diagramei pentru exagerarea informaţiei pe care o conţine. Diagrama de una singură are un efect puternic, însă dacă aceasta mai este însoţită şi de un text care o descrie şi care accentuează acest fapt, atunci exagerarea este şi mai mare.

Pentru prima oară, această tehnică a fost utilizată în 1786 de către William Playfair în “The Commercial and Political Atlas”. Pentru a învinui guvernul Marei Britanii că sponsorizează războaiele în colonii, el a creat următoarea diagramă [2]:

pe care a însoţit-o cu un text în care se critica acţiunile guvernului din Marea Britanie. Însă apoi a desenat o a doua diagramă pe o suprafaţă mai mare, care reprezenta aceeaşi informaţie, dar cu preţuri comparabile  [3]:

Diferenţa de percepţie este enormă, deşi datele sunt aceleaşi.

Deci, în prezentarea informaţiei prin diagrame, importanţă are chiar şi forma şi dimensiunile acestora.

_____

[1] – Indicatori economici şi financiari ai Republicii Moldova, Chişinău, iunie 2010, pag. 6
[2,3] - http://openlearn.open.ac.uk/mod/oucontent/view.php?id=398280&section=6.1

Read More