— atavy.com

Archive
Tag "diagrame şi grafice"

Iată volumul de informaţie generat în 2006 şi 2010 (în Exabytes):

Această cifră este în continuă creştere.

În caz că nu ştii cât este 1 Exabyte, iată o tabelă:

Am considerat 1MB fiind egal cu 1000KB, întrucât este standardizat de către autorităţile IEEE şi UE precum că 1MegaByte = 1000^2 Bytes. Sursa: wikipedia.

Spre ce tind eu.

Odată cu creşterea volumul de informaţie generată, creşte şi volumul de informaţie statistică colectată despre utilizatorii internet, iar posibilităţile de absorbţie a acestei informaţii rămân limitate. Şi aici ne vin în ajutor instrumentele de vizualizare a acestei informaţii statistice.

Unul din aceste instrumente este Sparkbars şi poate fi downloadat de pe datadrivenconsulting.com (link direct). Sparkbars-urile sunt create în baza Sparklines ale lui Edward Tufte, marele guru al vizualizării informației.

Este simplu în utilizare şi foarte util, pentru că permite generarea de mici grafice care pot fi postate pe twitter şi facebook, sau chiar pe blog, însoțite de un text descriptiv:

▅ ▆ ▇ █ █  PIB-ul pentru anii 2005-2009: 37 652 mln, 44 754 mln, 53 430 mln, 62 922 mln şi respectiv 60 430 mln MDL

Read More

Ceva timp în urmă am citit un articol întitulat “BlackBerry îşi cântă marşul funerar” pe site-ul eco.md în care am găsit aşa o diagramă:

Mesajul din articol este precum că BlackBerry este pe cale de dispariţie şi că este “unul din cele mai nesigure telefoane din punct de vedere al securităţii datelor personale”, afirmaţie ce nu este confirmată (cel puţin) prin nici un exemplu concret. Dar să ne întoarcem la grafic, pentru că şi aici nu totul este excelent, diagrama este comprimată pe orizontală. Am “google-uit” oleacă şi am găsit originalul [1]:

Graficul dat s-a dovedit a fi unul foarte răspândit în internet, găsindu-l pe mai multe site-uri de ştiri şi nu numai, dar pe lângă faptul că este un grafic oribil, mai este şi un grafic care dezinformează puternic.

Mai întâi să-l transformăm într-unul mai simplu:

Scopul graficului dat, în articolele de pe CNNMoney şi Business Insider, a fost de a arăta că rata pieţii din SUA a scăzut considerabil. Dar defapt pentru a ilustra acest lucru ar fi destul doar graficul pentru SUA:

Scopul graficului în articolul de pe eco.md a fost de a arăta că BlackBerry suferă un colaps.

Dar defapt dacă reprezentăm acelaşi grafic sub altă formă, obţinem situaţia următoare:

Graficul denotă:

  1. au fost situaţii şi mai proaste în istoria BlackBerry (în Q3 şi Q4 2007 şi Q3 2008)
  2. aşa numitul “colaps” defapt nu descreşte, ci se menţine pentru ultima jumătate de an la acelaşi nivel

Dar, toate aceste grafice redau nu mai mult decât faptul că piaţa în SUA descreşte, iar concluziile făcute precum că BlackBerry suferă un colaps sunt nişte aberaţii.

Dacă aţi observat, graficele pentru fiecare zonă reflectă rata pieţii în procente şi nu în număr de oameni, care este o valoare absolută. Să analizăm încă o dată primul grafic, luând ca exemplu 2 momente de timp: quarterul 4 2009, când rata pieţii SUA era relativ mare şi momentul Q1 2011, adică situaţia actuală.

 

Însă de data aceasta nu luăm valoarea procentuală, ci estimăm numărul de oameni ce reprezintă procentajul. Cu părere de rău nu am găsit cifre concrete referitor la starea pieţii de telefonie mobilă, dar de dragul experimentului am luat populaţia din fiecare regiune (raportul va fi cam acelaşi, datorită faptului că telefonia mobilă este foarte răspândită în ziua de astăzi).

Conform Wikipedia, populaţia în regiunile menţionate este de:

  • USA – 309 mln
  • Europe – 731 mln
  • Asia Pacific – 2200 mln
  • Rest of World (am luat America de Sud, Africa şi Canada) – 1421 mln, dar scoatem 500 mln (jumătate din populaţia Africii) şi obţinem 921 mln.

Dacă substituim procentele cu numărul corespunzător de oameni din regiunile menţionate pentru acele 2 momente de timp t1 şi t2, obţinem un număr mai mare în momentul t2 decât în t1 (mln de oameni):


Rezultă că “Colapsul” constatat de articolul de pe eco.md este o interpretare greşită a graficului şi a articolelor similare din străinătate, care a rezultat într-o aberaţie precum că BlackBerry va dispărea. Da, probabil va dispărea în SUA, în schimb se extinde în alte ţări.

Notă: reamintesc că informaţia din graficul de mai sus este bazată pe numărul populaţiei în regiunile menţionate şi nu pe date referitor la piaţa de telefonie mobilă, însă necătând la acest fapt, raportul este aproximativ acelaşi.

Concluzie: graficele pot exagera informaţia şi graficele pot dezinforma oamenii

[1] – CNNMoney

Read More

În postarea despre datoria externă a Republicii Moldova am menţionat că diagrama era redesenată.

Aici vedeţi varianta originală [1]:

Iniţial am exclus coloanele ce reprezintă autorităţile publice şi am înlocuit diagrama coloană cu o diagramă liniară. Iată ce am obţinut:

Exact aceeaşi informaţie şi acelaşi efect pe care îl are originalul, doar că ultima este puţin mai clară, fără mult “visual noise”. Dar efectul este acelaşi în ambele diagrame.

Însă dacă această diagramă o comprim pe orizontală şi o întind pe verticală, atunci sistemul nostru vizual percepe informaţia din diagramă exagerat – se crează iluzia optică de creştere rapidă (în engleză există termenul de Skyrocket), deşi din graficul de mai sus se vede că creşterea nu e chiar atât de bruscă.


Acesta este un exemplu clasic de utilizare a formei diagramei pentru exagerarea informaţiei pe care o conţine. Diagrama de una singură are un efect puternic, însă dacă aceasta mai este însoţită şi de un text care o descrie şi care accentuează acest fapt, atunci exagerarea este şi mai mare.

Pentru prima oară, această tehnică a fost utilizată în 1786 de către William Playfair în “The Commercial and Political Atlas”. Pentru a învinui guvernul Marei Britanii că sponsorizează războaiele în colonii, el a creat următoarea diagramă [2]:

pe care a însoţit-o cu un text în care se critica acţiunile guvernului din Marea Britanie. Însă apoi a desenat o a doua diagramă pe o suprafaţă mai mare, care reprezenta aceeaşi informaţie, dar cu preţuri comparabile  [3]:

Diferenţa de percepţie este enormă, deşi datele sunt aceleaşi.

Deci, în prezentarea informaţiei prin diagrame, importanţă are chiar şi forma şi dimensiunile acestora.

_____

[1] – Indicatori economici şi financiari ai Republicii Moldova, Chişinău, iunie 2010, pag. 6
[2,3] - http://openlearn.open.ac.uk/mod/oucontent/view.php?id=398280&section=6.1

Read More

În raportul Băncii Naţionale a Moldovei “Indicatori economici şi financiari ai Republicii Moldova”, din iunie 2010, este prezentată o diagramă a datoriilor externe ale Republicii Moldova în milioane de dolari, pentru anii 1997-2009, care redesenată arată astfel:

Observaţi cum din 2004 datoria externă a RM a început să crească brusc, dublându-se în doar 5 ani şi cât de explicit graficul reprezintă această creştere.

Update: această diagramă este redesenată astfel încât să exagereze informaţia. Vezi cum diagramele pot exagera informaţia.

Read More

Orice grafic ce reprezintă diferite date statistice trebuie să fie clar şi să necesite cât mai puţin timp pentru a putea fi citit şi înţeles. Dar uneori deseori se întâmplă că graficul este făcut astfel încât să îngreuneze citirea informaţiei din sine, necesitând timp şi efort suplimentar pentru a-l descifra.

Un exemplu nereuşit poate servi graficul din raportul “Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2010“, capitolul 3, paragraful 3.8 Comerţul Exterior, pagina 30:

În primul rând, sunt prezentate date pentru 5 ani neconsecutivi, deci nu-ţi poţi crea o imagine deplină a evoluţiei exporturilor în timp din 2000. În al doilea rând, legenda este de foarte nereuşită şi nu-şi îndeplineşte deloc scopul. Pentru a vedea valoarea exportului în luna august, nu poţi raporta culoarea din legendă la culoarea din diagramă din motiv că diferenţa de culori este foarte mică, deci, oricum trebuie de numărat a opta lună. Mai mult ca atât, dacă imprimăm acest grafic, atunci este riscul să nu fie vizibile datele pentru ultimele 2 luni a fiecărui an, pentru că unele imprimante pur şi simplu nu vor imprima aceste culori deschise.

M-am gândit cum de schimbat acest grafic şi iată ce am obţinut (click pentru a deschide pe pagină nouă):

Am scos culorile, am separat datele pe ani şi le-am amplasat alături, astfel ca ochiul să poată compara datele între ele. Tehnica dată poartă numele de Multiplu Mic (Small Multiple) şi a fost popularizată de Edward Tufte – statistician şi profesor emerit, care a scris mai multe bestsellere pe reprezentarea cantitativă a informaţiei.

Tehnica de Small Multiple presupune amplasarea (în cazul dat) a diagramelor aproape una de alta pentru a putea compara diferenţa de date din mai multe grafice concomitent.

O altă variantă a amplasării diagramelor este asta:

Variantele monocrome sunt utilizate pentru a prezenta informaţia la general. Însă putem utiliza încă o culoare pentru a evidenţia anumite date. Spre exemplu, culoarea portocalie în imaginea de mai jos evidenţiază lunile cu valoarea maximă a exporturilor pe parcursul a toţi 5 ani.

Astfel, culoarea serveşte şi pentru a încuraja persoana să facă anumite concluzii, pentru că din start evidenţiază anumite date şi consolidează abilităţile de comparaţie a sistemului vizual.

Read More

partea 1

___

După cum am mai spus, sistemul vizual al omului este excitat atunci când este expus luminei “vizibile”, excitaţia fiind maximă pentru 4 culori (conform teoriei procesării opuse):

Asta explică culorile semaforului:

  1. roşu – culoarea cu lungimea de undă cea mai lungă, care se răspândeşte cel mai departe (de exemplu prin ceaţă), excită la maxim o extremă a canalului Roşu contra Verde
  2. galben – culoarea cu lungimea de undă mai mică ca la roşu, dar mai mare ca la verde, excită la maxim extrema canalului Galben contra Albastru
  3. verde – culoarea cu lungimea de undă mai mică ca la roşu şi galben, însă la fel excită la maxim cealaltă extremă a canalului Roşu contra Verde

Deci, aceste 4 culori sunt cele mai “puternice”, pentru că excită sistemul vizual la maxim (deşi noi nu realizăm asta) şi noi avem tendinţa să le observăm în primul rând. Pe lângă acesta, aceste culor nu pot fi “combinate”: nu există culoarea “albastru-gălbuie” sau “roşie-verzuie”, anume datorită faptului că aceste culori constituie extreme ale canalelor vizuale.

Aceste culori trebuie utilizate foarte atent, pentru a evita iritarea sistemului vizual. Un simplu exemplu ar fi diagrama de mai jos:

De la aşa diagrame, sistemul vizual pur şi simplu “afigheşte”. În aşa diagrame nu ştii la ce să te uiţi mai întâi de toate, iar cele 4 culori în perechi sunt situate una lângă alta, făcând procesarea culorilor şi mai complicată.

Mult mai simplă şi mai plăcută este diagrama acromatică:

Culoarea, utilizată corect, poate servi un instrument foarte puternic pentru a prezenta o informaţie şi poate fi un element destructiv dacă este utilizată incorect. Culorile au abilitatea de a evidenţia momentele importante, dar nu trebuie de făcut abuz de culoare:

În postarea dată s-a discutat doar despre nuanţe, adică culoarea “pură”, fără adaos de alb (culori “deschise”) sau negru (culori “închise”). Nuanţele sunt utilizate atunci când trebuie de evidenţiat ceva, de acordat prioritate unui lucru. În celelalte cazuri se utilizează culorile închise şi cele deschise, dar despre aceasta citiţi în una din postările viitoare.

sursa imagine 1 - http://en.wikipedia.org/wiki/Opponent_process

Read More