În postarea despre datoria externă a Republicii Moldova am menţionat că diagrama era redesenată.
Aici vedeţi varianta originală [1]:
Iniţial am exclus coloanele ce reprezintă autorităţile publice şi am înlocuit diagrama coloană cu o diagramă liniară. Iată ce am obţinut:
Exact aceeaşi informaţie şi acelaşi efect pe care îl are originalul, doar că ultima este puţin mai clară, fără mult “visual noise”. Dar efectul este acelaşi în ambele diagrame.
Însă dacă această diagramă o comprim pe orizontală şi o întind pe verticală, atunci sistemul nostru vizual percepe informaţia din diagramă exagerat – se crează iluzia optică de creştere rapidă (în engleză există termenul de Skyrocket), deşi din graficul de mai sus se vede că creşterea nu e chiar atât de bruscă.
Acesta este un exemplu clasic de utilizare a formei diagramei pentru exagerarea informaţiei pe care o conţine. Diagrama de una singură are un efect puternic, însă dacă aceasta mai este însoţită şi de un text care o descrie şi care accentuează acest fapt, atunci exagerarea este şi mai mare.
Pentru prima oară, această tehnică a fost utilizată în 1786 de către William Playfair în “The Commercial and Political Atlas”. Pentru a învinui guvernul Marei Britanii că sponsorizează războaiele în colonii, el a creat următoarea diagramă [2]:
pe care a însoţit-o cu un text în care se critica acţiunile guvernului din Marea Britanie. Însă apoi a desenat o a doua diagramă pe o suprafaţă mai mare, care reprezenta aceeaşi informaţie, dar cu preţuri comparabile [3]:
Diferenţa de percepţie este enormă, deşi datele sunt aceleaşi.
Deci, în prezentarea informaţiei prin diagrame, importanţă are chiar şi forma şi dimensiunile acestora.
_____
[1] – Indicatori economici şi financiari ai Republicii Moldova, Chişinău, iunie 2010, pag. 6
[2,3] - http://openlearn.open.ac.uk/mod/oucontent/view.php?id=398280§ion=6.1
