Tabelele permit o structurare a datelor destul de bună şi sunt foarte utile în stocarea informaţiei.
Însă dacă merge vorba de prezentarea informaţiei sub forma unui tabel, această metodă nu este cea mai bună, pentru că odată cu creşterea volumului de date din tabel, scade eficienţa de percepţie a informaţiei.
Totuşi dacă s-a decis de a prezenta informaţia sub formă de tabel, atunci trebuie de o făcut cât mai clar şi simplu, astfel încât creierul să poată percepe uşor informaţia şi să se poată orienta rapid în volumul de date.
Iată un exemplu concret de tabel care nu este cel mai reuşit:
Să-l analizăm. Nu pot spune ceva de bine de acest exemplu, pentru că face tot pentru a complica analiza informaţiei din tabel. Pe lângă asta, fiecare coloană de date este dublată, iar celulele din coloanele dublate conţin diferenţa dintre 100 şi valoarea din coloana precedentă. Scopul acestor date este de a arăta cât de mult valoarea din coloana precedentă diferă de valoarea maximă (100%), însă acest element este de prisos, pentru că aceste date nu conţin informaţie nouă, ci doar reflectă valorile reale sub o altă perspectivă, astfel dublând volumul de informaţie din tabel.
Dar nu doar momentul acesta trebuie clarificat. Dacă eliminăm datele din acest tabel astfel încât să rămână grila şi textul, care în sine nu reprezintă datele, ci o descriere a lor, atunci obţinem asta:
Grila respectivă reprezintă la fel o informaţie (destul de voluminoasă) pentru sistemul nostru vizual, însă o mare parte din această informaţie este irelevantă la subiectul pe care vrem să îl comunicăm.
Iar dacă aruncăm o privire asupra datelor extrase, obţinem imaginea următoare:
Însăşi datele sunt formatate diferit, accentul punându-se pe cifrele portocalii şi cifrele scrise cu bold italic, care reprezintă diferenţa dintre 100 şi valoarea actuală. Adică accentul se pune nu pe datele propriu-zise, ci pe datele care rezultă din ele.
Acum să comparăm volumul de informaţie vizuală care reprezintă suport pentru date (stânga) şi volumul de informaţie vizuală care reprezintă însăşi datele (dreapta):
click pe imagine pentru a o mări
Informaţia ce oferă suport, ca volum este mai mare decât informaţia ce reprezintă datele, astfel vederea este încărcată cu un volum dublu de informaţie inutilă care frânează procesul de analiză şi orientare în date. Pe lângă asta, culoarea portocalie a grilei tabelului excită sistemul vizual al nostru şi sustrage atenţia de la date. Dacă să luăm raportul informaţiei “suport : date”, rezultatul va fi mai mare de 1, deoarece volumul informaţiei ce reprezintă suport este mai mare decât volumul datelor. Însă pentru a reprezenta informaţia într-un tabel cât mai eficient, raportul “suport : date” trebuie să fie cât mai mic.
Să vedem o variantă optimizată a acestui tabel:
Am exclus coloanele ce reprezintă diferenţa dintre 100 şi valoarea actuală, pentru că acele date nu aduceau nimic nou. De asemenea am micşorat raportul dintre informaţia vizuală “suport : date”.
Să vedem informaţia ce reprezintă suportul:
Am decolorat tabelul, astfel încât să nu sustragă atenţia de la date şi am eliminat barele verticale din tabel, deoarece însăşi datele din tabel crează această structură prin aranjamentul său.
Iar mai jos vedem informaţia ce reprezintă datele:
În cazul dat am eliminat formatarea cu bold italic şi am accentuat valorile coloanei Total, % prin formatarea lor cu bold.
Acum “greutatea” vizuală a suportului pentru date este mult mai mică decât însăşi datele. Asta permite sistemului vizual să se focuseze pe informaţia propriu-zisă în loc să fie sustras de grila tabelului.
Toate aceste optimizări (decolorarea, formatarea datelor, raportul volumului vizual dintre suport : date) permit şi o manipulare ulterioară mai eficientă a acestor date. Spre exemplu pentru a accentua valorile minime din tabel asupra cărora trebuie de focusat atenţia, aceste valori se pot colora cu o nuanţă a culorii roşii. În cazul dat, au fost accentuate valorile critice, care nu depăşesc pragul de 40%:
Sau, dacă se discută mai detaliat un anumit rezultat, se poate de accentuat concret criteriul şi compania despre care se discută. Astfel, aceste mici modificări ajută să ne focusăm atenţia concret asupra cărorva date sprecifice în comunicarea unui volum mare de date:
Şi aşa se poate de accentuat atenţia asupra oricărui tip de informaţie, nu doar cele mai rele rezultate. Iată un exemplu când se arată companiile care au valoarea în coloana Total, % mai mare de 90%:
Aşadar, tabelul optimizat contribuie la o comunicare mai eficientă a informaţiei, pentru că reflectă doar informaţia strict necesară, fără multe “navaroate” şi informaţie inutilă.
Şi pentru a vedea diferenţa dintre primul şi al doilea tabel, mai jos le-am ataşat unul lângă altul, pentru a face o comparaţie vizuală:
click pe imagine pentru a o mări
La sfârşit aş vrea doar să spun că varianta optimizată, deşi e bună aşa cum este, se poate de optimizat şi mai mult, însă la asta puteţi să vă gândiţi de sine stătător.
După cum am mai menţionat, tabelele nu sunt cea mai optimă metodă de comunicare a informaţiei, dar totuşi dacă aţi ales această metodă, străduiţi-vă să arătaţi informaţia clar şi eficient.
Read More
