— atavy.com

“a citi” este nenatural pentru creier (partea 2)

partea 1

___

Când persoana a învăţat cum arată o literă – ea a memorizat setul de linii care formează litera dată. Iar când persoana a învăţat alfabetul, ea şi-a creat în creier o “arhivă” compusă din 31 de seturi/şabloane de liniuţe care corespund celor 31 de litere din alfabet.

Să analizăm un exemplu a unui copil care a învăţat literele şi citeşte cuvântul “carte”:

Iniţial, toată atenţia este focusată pentru a descifra prima literă - 'c'

După ce litera 'c' a fost recunoscută, aceasta se memorizează (copiii o repetă de obicei ca să nu o uite), iar toată atenţia se focusează asupra următoarei litere - 'a'

După ce a doua literă a fost recunoscută (de obicei copiii rostesc literele în glas când le recunosc), atenţia se focusează pe acele 2 litere deja recunoscute şi acestea se unesc, formând un morfem sau o silabă.

În lingvistică, morfemul este unitatea cea mai mică din structura unui cuvânt care poartă o informaţie. (mai mult citeşte pe wikipedia)

Apoi procesul se repetă din nou. Se memorizează primele 2 litere, iar atenţia se focusează pe litera a treia

Aici atenţia se schimbă pe prima silabă memorizată şi conexiunea sa cu a treia literă.

şi tot aşa, până în final copilul rosteşte cuvântul în întregime:

După toate procesele de recunoaştere a literelor, memorizarea literelor şi silabelor anterioare, unirea literelor recunoscute cu cele precedente şi verbalizarea separată a literelor şi silabelor, în final copilul rosteşte cuvântul în întregime - "carte"

În sfârşit, primul cuvânt citit în viaţa omului. Şi dacă însăşi cuvintele diferă de la om la om, atunci efortul depus este cam acelaşi pentru toţi. Pe lângă aceasta, atenţia persoanei era focusată mai mult pe procesul de citire, decât pe sensul cuvântului.

Din cele descrise de mai sus se observă că creierul consumă foarte multe resurse de energie şi atenţie pentru a citi. Dar, când creştem mari, noi nu citim cu aceeaşi viteză şi pare că nici nu avem nevoie de atâtea resurse pentru a citi.

Într-adevăr aşa este. Să analizăm în continuare copilul care învaţă să citească.

Citind tot mai multe cuvinte, creierul exersează în recunoaşterea separată a literelor, astfel acest proces devine foarte rapid şi creierul “trece la nivelul următor” – învaţă să recunoască silabele şi morfemele. Acum copilul citeşte mai repede. Cuvântul “carte” acum se citeşte aproximativ aşa:

Iniţial, copilul recunoaşte prima silabă 'ca'

Apoi se purcede la recunoaşterea literei a treia

După aceasta prima silabă se uneşte cu a treia literă

Ultima silabă la fel este recunoscută foarte rapid

Şi iarăşi, procesul de citire a cuvântului se sfârşeşte

Procesul de citire decurge mult mai rapid, datorită faptului că prin exersare, creierul crează alte şabloane, care corespund silabelor şi morfemelor întregi şi nu doar literelor.

Dacă acel copil exersează şi mai mult, deja citeşte texte întregi la o viteză mai mare, creierul său crează alte şabloane, care corespund deja unor cuvinte întregi. Dar şabloanele cuvintelor nu sunt nivelul cel mai “avansat” de citire, dar despre aceasta voi scrie în următoarea postare.

Un lucru important de menţionat este că aceste şabloane ale cuvintelor sunt memorizate ca imagini, nu ca text. Adică citind propoziţia:

fiecare din noi:

  1. recunoaşte şablonul cuvântului “soarele”, de aceea îl citeşte practic instantaneu
  2. îi dă un sens acestui cuvânt
  3. focusează atenţia sa pe următorul cuvânt
  4. recunoaşte şablonul cuvântului “strălucitor”
  5. îi dă un sens cuvântului “strălucitor” în contextul cuvântului “soarele”
  6. focusează atenţia pe următorul cuvânt
  7. recunoaşte şablonul cuvântului “încălzeşte”
  8. îi dă un sens cuvântului “încălzeşte” în contextul cuvintelor “soarele strălucitor”
  9. focusează atenţia pe ultimul cuvânt
  10. recunoaşte şablonul cuvântului “puternic”
  11. îi dă un sens acestui cuvânt în contextul propoziţiei

Deci, omul percepe textul ca imagini separate de litere/silabe/cuvinte, care sunt procesate şi cărora le este atribuit un sens în dependenţă de context – proces ce necesită resurse ale creierului.

0 comments
Submit comment