— atavy.com

creierul nostru în milioane de ani

Înainte de a vorbi despre eficienţa unei prezentări sau a unui grafic, care de obicei are drept scop transmiterea unui mesaj cititorului, trebuie de definit procesul de percepere a informaţiei de către creier. Astfel, cunoscând etapele prin care informaţia trece în calea sa spre creier, va fi mai uşor de explicat alte principii.

Postarea dată este o premisă pentru o serie de postări despre capacitatea creierului de a percepe informaţia şi de a se focusa pe un anumit lucru.

Din start tind să informez că nu este o postare cu termeni ştiinţifici despre structura creierului, neuroni, sinapse şi ganglioni nervoşi, ci este una accesibilă care va explica cât mai clar şi simplu cum funcţionează creierul nostru în cazurile când are drept scop percepţia informaţiei pe cale vizuală.

Să ne întoarcem pentru câteva clipe cu câteva milioane de ani în urmă. Atunci strămoşii strămoşilor noştri trăiau în copaci (pentru că aşa erau în siguranţă), nu ştiau să vorbească, să scrie, să citească. Evident că ei emiteau anumite sunete, dar asta nu se ia în consideraţie. Pe lângă aceasta creierul lor era mai slab dezvoltat decât acum.

Totul porneşte din momentul când ei “au coborât” din copaci şi au început un mod de viaţă “pământesc”. Aici ei au fost nevoiţi să se adapteze noilor condiţii:

  • să-şi schimbe viziunea – din o lume 3D (copaci) la o viziune preponderent 2D (câmpii, orizont)
  • să-şi schimbe modul de deplasare – au fost nevoiţi să se ridice în picioare, pentru a vedea mai departe
  • să înveţe să transmită experienţa generaţiilor următoare
  • să-şi uşureze viaţa – prin invenţia diferitor lucruri
  • să creeze triburi – pentru a supravieţui fiarele sălbatice din antichitate
  • să comunice pericolele
  • să evite “întâlnirile” cu aceleaşi fiare sălbatice care sunt atât mai mari, cât şi mai rapide şi mai puternice
  • să supravieţuiască şi să transmită genele sale următoarelor generaţii

Astfel, pe parcursul acestor milioane de ani, creierul omului a suferit anumite modificări, s-a dezvoltat pentru a supravieţui în condiţiile grele de trai şi a învăţat să acţioneze într-un anumit mod. Pe lângă aceasta, procesul de evoluţie a fost accelerat de legea junglei – “indivizii” care nu erau destul de rapizi/pricepuţi/puternici simplu decedau, astfel generaţiile noi erau “create” de către indivizii puternici.

Toate acestea, cumulativ, definesc comportamentul şi reacţia creierului în termeni de:

  • atenţie
  • vedere
  • auz
  • capacitate de analiză
  • emoţii
  • etc.

De aceea, pentru a interacţiona cu creierul, trebuie pur şi simplu de ţinut cont de abilitaţile şi reacţiile acestuia căpătate pe parcursul milioanelor de ani de evoluţie. Doar atât.

0 comments
Submit comment